Efect fotoelectric Efect fotoelectric=emisia de electroni sub actiunea radiatiei electromagnetice Legile experimentale ale efectului fotoelectric: -tensiunea ,la care se anuleaza intensitatea curentului, nu depinde de intensitatea luminoasa P. -intensitatea curentului de saturatie Is creste liniar cu intensitatea luminoasa P. -tensiunea , la care se anuleaza intensitatea curentului, depinde de frecventa radiatiei. -Exista o frecventa minima , num frecv de prag sub care nu mai apare efectul electromag. -Aparitia curentului electric sub act radiatiei ultraviolete este instantanee. Cu ajut ec lui Einstein : -viteza initiala max a fotoelectronilor depinde de frecv radiatiei incidente pe fotocatod si nu depinde de intensitatea acesteia. -nr de fotoel emisi in unit de timp de catod e proport cu intensit luminii -fiec substanta are un prag fotoel, care depinde de nat chim a mater fotocatodului -efectul fotoel nu prezinta practic inertie(e instantanee) In solide si lichide pot avea loc

“Bomboana imbracata in zapada’’ Grieg nu a mers niciodata prea mult in profunzime, aria lui de cuprindere fiind relativ ingusta. Chiar si Concertul pentru pian in la minor, probabil piesa lui de cea mai mare popularitate (Peer Gynt se prezinta foarte rar, cu exceptia concertelor pop), este mai apropiata de concertele de mare virtuozitate ale lui Rubinstein, Herz, Scharwenka si Litolff decat de capodoperele din literatura genului. Dar se situeaza cu o clasa deasupra lui Rubinstein si a celorlalti datorita melodiilor lui picante, care il reflecta pe Grieg si numai pe el, in timp ce melodiile lui Rubinsten si ale celorlalti ar fi putut fi scrise de orice compozitor. Grieg nu ilustreaza forta sau revolutia. El este un exponent al farmecului, gratiei, blandetei si continua sa-i incante pe amatorii acestui gen de muzica. A fost un maestru minor, dar unul dintre cei mai fini. Oarecum inruditi cu Grieg pot fi cosiderati doi compozitori nationali spanioli, Isaac Alben

A fost odata un sat ,in care ,in fiecare primavara padurea renastea , florile impodobeau drumurile ,pastravii umpleau raurile ,iar pasarile calatoare poposeau isi ocupau locul harazit in natura .Dar cu timpul farmecul padurii s-a stins . Recoltele se vestejeau,puii nu mai ieseau din gaoace,pastravii nu se mai inmulteau,pasarile nu mai veneau. Analizand fragmentul de mai sus,putem afirma ca la inceputul existentei sale,omul era partener supus al naturii,facand parte integrala din natura. Trecand de la vanat la pescuit si cules la cultivarea pamantului si apoi la civilizatia industriala , omul a schimbat limpezimea apelor , puritatea padurilor , aerului . In perioada preistorica , peste 50% din suprafata Terrei a fost ocupata de paduri . In perioada medievala , padurile ocupau 70 – 75% din suprafata tarii . La inceputul secolului al XIX-lea padurile ocupau 38% din suprafata tarii . Dupa 1975 , padurile ocupau 27% din suprafata tarii . Astazi aceasta suprafata e

Drepturile omului reprezintă principalele condiţii care permit fiecărei persoane să-şi dezvolte şi să-şi folosească cât mai eficient calităţile :fizice ,intelectuale, socio-afective, morale şi spirituale. Ele decurg din aspiraţia – tot mai mare -a omenirii la o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia este respectată şi protejată .Drepturile omului au un caracter universal :ele se referă la toate fiinţele umane de pe tot globul. DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI spune că toţi oamenii, indiferent cine sunt şi unde locuiesc ,trebuie să fie capabili să trăiască în linişte, libertate şi pace . Încălcarea drepturilor omului a constituit sursa unor tragedii personale şi a unor mari conflicte sociale şi politice, a violentelor dintre naţiuni şi în interiorul acestora . Drepturile omului nu constituie doar un sistem de norme juridice naţionale, ci şi un ansamblu complex de relaţii morale în interiorul societăţii .În viziunea UNESCO ,noţiunea de drepturi ale o

1. Importanţa şi sarcinile educaţiei intelectuale Societatea are nevoie de muncitori pricepuţi, de medici, ingineri, profesori, economişti, de cercetători în domeniul ştiinţei şi tehnicii etc. Pentru a se pregăti în mod corespunzător, aceştia trebuie să-şi însuşească un anumit volum de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi. Uneori acestea pot fi transmise tineretului direct de către adulţi. Ele pot fi însa însuşite şi din cărţi, în care este depozitată experienţa de viaţa şi de muncă a generaţiilor precedente. Cu ajutorul cărţilor generaţiile anterioare transmit celor următoare cunoştinţe pe care le-au acumulat cu privire la natură şi societate, cu privire la tehnica de muncă, precum şi ideile lor morale şi estetice. Prin însuşirea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnice şi practice de către tineret se urmareşte nu numai pregătirea acestuia pentru a participa cu succes la productie, ci şi pentru a putea perfecţiona uneltele de muncă a aduce inovaţii şi raţionalizări în procesul producţi

Aceeaşi varietate – după regiuni şi în funcţie de condiţiile economice şi sociale – este evidentă şi în domeniul educaţiei, al obiceiurilor, al vieţii familiare. În liniile generale însă acestea au aspecte constante în treaga lume grecească a epocii clasice. La naşterea unui băiat era obiceiul să se atârne la uşa dinspre stradă o ramură de măslin, iar la naşterea unei fetiţe, o coroană cu panglici de lână. După câteva zile de la naştere avea loc ceremonia de purificare când în mod simbolic noul născut era „prezentat” flăcării focului din cămin. Apoi tatăl îl lua în braţe – semn că îl cunoştea ca fiul său legitim. După care toţi membrii familiei – şi sclavii casei – îi aduceau noului născut un dar. Dacă tatăl nu-l recunoştea, sau dacă familia nu avea mijloace să-l crească, copilul era părăsit într-un loc public, lăsat cui voia să-l ia; şi de obicei se găsea cine să-l ia şi să-l crească; dacă nu de altceva, cel puţin ca să-l vândă mai târziu ca sclav. Dacă nu se găsea nimeni să-l

CURS M.E.F.S. – PARTEA I EDUCAŢIA FIZICĂ CA ACTIVITATE SOCIALĂ • Originea educaţiei fizice şi sportului • Esenţa educaţiei fizice şi sportului • Funcţiile educaţiei fizice şi sportului • Idealul educaţiei fizice şi sportului • Obiectivele educaţiei fizice şi sportului Originea educaţiei fizice şi sportului • Educaţia fizică că activitate deosebit de complexă, dacă ne referim în primul rând la conţinutul, structura organizarea şi desfăşurarea sa. • Atunci când vrem să analizăm activitatea de educaţie fizică că fenomen social, trebuie să avem în vedere multitudinea de componente pe care ea le implică: 1. exerciţii fizice, 2. baza materială specifică 3. instalaţii şi materiale specifice, 4. aspecte tehnice şi organizatorice, 5. discipline ştiinţifice care o fundamentează, 6. cadre de specialitate • Exerciţiile fizice au apărut şi s-au perfecţionat continuu în concordanţă cu comanda socială. Apariţia şi evoluţia exerciţiilor fizice au o condiţionare clară de ordin social. Acestea nu