Serpii sunt reptile su solzi ( Squamata ), care au o forma alungita, fara membre. Din punct de vedere al evolutiei lor filogenetice, serpii trebuie sa fi pierdut mai demult membrele, deoarece le lipseste centura scapulara si sternul, in timp ce din membrele posterioare nu au mai ramas decat cel mul urme ale bazinului si ale membrelor atrofiate. Se admite ca serprii deriva din saurieni care aveau membre. In ce priveste alcatuirea corpului la serpri, se constata urmatoarele: capul, trupul si coada nu sunt delimitate, ci trec pe nesimtite dintr-unul intr-altul; delimitarea dintre trup si coada se recunoaste numai pe parte ventrala, dupa despicatura anala. Corespunzator corpului puternic alungit, organele interne sunt, la randul lor, foarte alungite. Plamanul stang este mult atrofiat, iar vezica urinara lipseste cu totul. Numarul vertebrelor trunchiului, legate intre ele prin articulatii sferice, trece de obicei peste 100, iar la serprii - uriasi ajunge la 300 – 430. Cu exceptia primei

  Comportamentul si limbajul Basmul popular “ Praslea cel voinic si merele de aur “ a fost cules de catre Petre Ispirescu si publicat in volumul »Legendele si basmele romanilor »   Praslea este personajul principal, individual , pozitiv si este inzestrat cu puteri supra-naturale , el reprezentand fortele binelui.Este inzestrat   cu cele mai alese trasaturi morale pentru   ca este respectuos cu parintii , modest , curajos si cu spirit justitiar. Este caracterizat atat in mod direct , cat si indirect prin fapte , comportament , limbaj si relatia cu alte personaje.    Praslea nu beneficiaza de un portret fizic pentru ca el simbolizeaza anumite trasaturi umane.           Naratorul il numeste inca din titlu « voinic » calitate pe care o vor aprecia fetele de imparat. Tatal sau il considera lipsit de experienta si de aceea il numeste »neispravit »un mucos » ,atunci cand   Praslea il roaga pe tatal sau sa il lase si pe el sa pazeasca marul de aur chiar daca toti ceilalti isi luase

Scurta prezentare : Deşi mărimea şi localizarea pe glob a felinelor diferă, toţi membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseamănă atât din punct de vedere al comportamentului social cât şi din punctul de vedere al calităţilor fizice.(De exemplu toate felinele posedă vedere binoculara ce le conferă o acuitate vizuală superioară, optimizată pentru vânătoare). Diferenţele dintre felide au apărut ca rezultat al adaptării acestora în diferite medii de viaţă. Astfel se explica diferenţa de colorit, şi cea de mărime şi structură(De exemplu ghepardul, fiind cea mai rapida felină, are o structură mai uşoară sau felinele mari au dinţi mult mai puternici decât cele mici datorită modului de hrănire). Felinele dispun de simţuri ieşite din comun. Văzul lor este de circa şase ori mai puternic decât al omului, putând distinge chiar culori. Rolul de vânător de asfinţit şi de noapte a rafinat miraculos aptitudinile anumitor specii(Astfel ochiul pisicii dispune şi de o a treia membr

          Motto: “ Societatea este produsul interactiunii oamenilor ” - Karl Marx   Pentru o mai buna intelegere a subiectului propus vom face mai intai cateva precizari necesare pentru constructia interioara a lucrarii. In   primul rand alegerea temei este poate cea mai dificila pentru ca, in ceea ce priveste comportamentul social, s-au scris sute de pagini si este greu sa stabilim exact o scara de valori dupa care sa facem judecati comparative intre toti autorii mentionati in prezenta lucrare. Ne vom limita doar la o prezentatre a principalelor lor teorii cu privire la comportamentul social si la caracteristici. In al doilea rand vom incerca sa aplicam aceste teorii unor exemple practice prin care sa putem analiza practic cele pe care le afirma autorii.     In al treilea   rand   treubuie spus faptul ca nu putem sa nu facem unele aprecieri asupra sistemelor de abordare a acestor autori, insa aceste aprecieri personale nu vor face decat sa observe unele aspecte pe care s

STILURILE MANAGERIALE au fost grupate în funcţie de o baterie de criterii, care se referă la următoarele: 1)      atitudinea faţă de RESPONSABILITATE; 2)      autoritatea exercitată de conducător; 3)      iniţierea de structură şi de consideraţie; 4)      preocuparea pentru producţie şi preocuparea pentru oameni; 5)      preocuparea pentru producţie, preocuparea pentru oameni şi pentru eficienţă; 6)      tipul de motive, caracteristicile comunicaţiei, natura cooperării şi modul de adoptare a deciziilor.   În funcţie de criteriile adoptate au rezultat mai multe categorii de stiluri manageriale: a)       stiluri unidimensionale; b)      stiluri bidimensionale; c)       stiluri pluridimensionale;   1. ATITUDINEA FAŢĂ DE RESPONSABILITATE Pe baza acestui criteriu stilurile de muncă ale managerilor pot fi clasificate astfel: a)       stil REPULSIV; b)      stil DOMINANT; c)       stil INDIFERENT;   1. STILUL REPULSIV se caracterizează prin tendinţa de