CUPRINS
Argumentarea
proiectului......................................................................................4
CAP. I Rolul controlului de
recepţie privind protecţia consumatorului..............5
CAP.II Recepţia cantitativă şi
calitativă a brânzeturilor.......................................9
CAP. III Reguli de igienă şi
tehnica securităţii muncii........................................16
Concluzii
personale...............................................................................................19
Bibliografie...........................................................................................................20
Anexe....................................................................................................................21
PLANUL PROIECTULUI
Argumentarea proiectului
Am prezentat tema „Recepţia
cantitativă şi calitativă a brânzeturilor” deoarece brânzeturile sunt alimente
valoroase care ocupă un rol important în alimentaţia oamenilor.Totodată
vânzarea reprezintă activitatea principală care se desfăşoară în magazin.
Proiectul meu cuprinde trei capitole:
CAP I
Rolul controlului de recepţie privind protecţia consumatorului
Consumatorii au dreptul de a fi protejaţi împotriva
riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar
putea să le pericliteze viaţa, sănătatea sau securitatea,ori să le afecteze
drepturile şi interesele legitime.
CAP II
Recepţia cantitativă şi calitativă a brânzeturilor
Recepţia brânzeturilor constituie o activitate de bază
a unităţilor comerciale cu amănuntul, ea fiind obligatorie pentru toate
verigile organizatorice prin care trec mărfurile în drumul lor de la unitatea
producătoare până la consumator
CAP III Reguli de igienă şi tehnica
securităţii muncii
Estetica studiază legile şi structura a ceea ce ste
frumos în natură, societate şi viaţa psihică.
Ţinuta vestimentară reprezintă complexul:coafura, machiaj,
vestimentaţie propriu-zisă, încalţăminte,igiena corporală.
CAPITOLUL I
Rolul controlului de recepţie privind protecţia consumatorului
Recepţia cantitativă şi calitativă a brânzeturilor
este o acţiune obligatorie pentru toate societaţile comerciale şi se efectuează
cu scopul de a împiedica pătrunderea mărfurilor necorespunzătoare din punct de
vedere al calităţii şi al structurii sortimentale pe piaţă evitând astfel
formarea stocurilor de mărfuri şi protejând cumpărătorul împotriva riscului de
a achiziţiona brânzeturi expirate sau alterate.
Drepturile consumatorului sunt protejate de stat
printr-un ansamblu de acte normative şi
norme cum ar fi:
1.
Norme referitoare la ambalarea
produselor
Normele de igienă privind alimnentele şi protecţia sanitară a
acestora, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.611/195, menţionează
următoarele cerinţe cu privire la ambalaje:
·
Să fie avizate sanitar;
·
Materialele din care se confecţionează
să aibă grad ridicat de stabilitate fizică şi chimică astfel încat să nu
permită cedarea în timpul utilizării a substanţelor străine peste limitele
admise;
·
Să nu influenţeze caracateristicile
de calitate sau valoare nutritivă a produselor alimentare cu care vin în
contact în timpul prelucrării,manipulării,transportului sau depozitării;
·
Să nu confere toxicitate produselor
alimentare cu care vin în contact;
·
Să asigure produselor o protecţie
eficientă faţă de alte impurităţi accidentale pe toată durata
prelucrării,transportului şi păstrării;
·
Cernelurile şi coloranţii folosiţi la imprimarea şi colorarea
materialelor de ambalaj care vin în contact cu alimentele să fie avizate de
Ministerul Sănătăţii;
·
Este inadmisibil contactul direct
al alimentelor cu partea imprimată a ambalajului;
·
Nu este admisă folosirea hârtiei
provenită din deşeuri la ambalarea alimentelor.
2.
Norme privind transportul şi
depozitarea produselor
Potrivit art.VIII,O.G.
nr.108/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.98/1994 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la Normele legale de igienă şi
sănătate publică,constituie contravenţii:
·
Transportarea şi depozitarea
alimentelor sub formă de materii prime sau semifabricate împreună cu produse
finite care se consumă fără prelucrare termică,fără asigurarea condiţiilor
corespunzătoare pentru fiecare categorie;
·
Efectuarea transportului
alimentelor în mijloace de transport neautorizate în acest scop,neamenajate şi
neechipate pentru a asigura păstrarea nemodificată a caracteristicilor
produselor pe durata transporturilor;
·
Depozitarea ambalajelor în
încaperile de vânzare,producţie sau preparare,în spaţiile de
circulaţie,vestiare sau pe trotoarele aferente;
·
Neasigurarea depozitării şi
păstrării alimentelor în condiţii care sa prevină modificarea proprietăţilor
nutritive, organoleptice şi fizico-chimice, precum ă contaminarea microbiană.
3.
Norme privind etichetarea şi
marcarea produselor
Hotărârea Guvernului nr.106/2002 privind etichetarea
alimentelor, reglementează modul de etichetare a alimentelor livrate ca atare
consumatorului final,precum şi instituţiile,agenţilor economici care furnizează
hrana pentru populaţie.
Potrivit acestei reglementări,informaţiile oferite
prin etichetare nu trebuie să inducă în eroare consumatorii;ele trebuie să fie
suficiente,verificabile şi uşor de comparat.Înscrisurile de pe eticheta
alimentelor trebuie să fie vizibile,lizibile scrise cel puţin în limba română.
Etichetele produselor alimentare trebuie să cuprindă
în mod obligatoriu următoarele elemente:
a)
Denumirea sub care este vândut
alimentul;
b)
Lista cuprinzând ingredientele;
c)
Cantitatea din anumite ingrediente
sau categorii de ingrediente;
d)
Cantitatea netă pentru alimentele
preambalate;
e)
Data durabilităţii minimale sau – în cazul alimentelor care din punct de vedere
microbiologic au un grad înalt de perisabilitate - data limită de consum;
f)
Condiţiile de depozitare sau de
folosire,atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g)
Denumirea sau denumirea comercială
si sediul producatorului, al ambalatorului sau distribuitorului; în cazul
produselor din import se scriu numele şi sediul importatorului sau ale
distribuitorului înregistrat în România;
h)
Locul de origine sau de provenienţă
al alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în
gândirea consumatorului cu privire la originea sau provenienţa reală a
alimentului;
i)
Instrucţiuni de utilizare,atunci
când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a
alimentelor;
j)
O menţiune care să permită
identificarea lotului;
k)
Menţiuni suplimentare de etichetare
pe grupe de produse.
Drepturile consumatorului recunoscute de statul
român,aşa cum rezultă din art.3 al Ordonanţei sunt:
a)
Dreptul de a fi protejaţi împotriva
riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar
putea să le pericliteze viaţa, sănătatea sau securitatea,ori să le afecteze
drepturile şi interesele legitime;
b)
Dreptul de a fi informaţi
complet,corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi
serviciilor,astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să
corespundă cât mai bine nevoilor lor,precum şi de a fi educaţi în calitatea lor
de consumatori;
c)
Dreptul de avea acces la pieţe care
să le asigure o gamă variată de produse şi de servicii de calitate;
d)
Dreptul de a fi despăgubiţi pentru
prejudiciile generate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi
serviciilor,folosind în acest scop mijloacele prevăzute de lege;
e)
Dreptul de a se organiza în
asociaţii pentru protecţia consumatorilor în scopul apărării intereselor
proprii.
CAPITOLUL II
Recepţia cantitativă şi calitativă a
brânzeturilor
Sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri si pot fi
considerate ca formă de conservare a principalelor componente ale
laptelui:substanţe proteice şi grăsimea.
Recepţia brânzeturilor constituie o activitate de bază
a unităţilor comerciale cu amănuntul, ea fiind obligatorie pentru toate
verigile organizatorice prin care trec mărfurile în drumul lor de la unitatea
producătoare până la consumator.
Recepţia brânzeturilor reprezintă operaţiunea de
verificare cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite în magazin,în
conformitate cu documentele însoţitoare(factura,aviz de expediere, etc.),cu
standardele de stat sau normele interne.
Se efectuează cu scopul de a împiedica pătrunderea în
magazin a unor mărfuri necorespunzătoare din punct de vedere al calităţii sau
al structurii sortimentale evitând astfel formarea stocurilor de mărfuri greu
vândabile sau nevâdabile ce duc la imobilizarea spaţiior de depozitare,a
mijloacelor bănesti,încetinirea vitezei de circulaţie a brânzeturilor,creşterea
cheltuielilor de circulaţie şi micşorarea rentabilitătii.Totodată,prin recepţia
mărfurilor se stabileşte gestiunea şi răspunderea lucrătorilor comerciali.
La magazin recepţia se face în momentul primirii
mărfii de către o comisie formată din şeful de unitate,lucrătorul gestionar
care primeşte marfa sau înlocuitorul sau permanent,încradatul însarcinat cu
primirea mărfii şi un lucrător operativ.
Recepţia cantitativă se efectuează şi funcţie de
natura mărfurilor prin:
- Numărare;
- Cântărire.
Recepţia calitativă se poate efectua concomitent cu recepţia
cantitativă sau distinct în funcţie de caracteristicile generale.
Ea constă în a controla şi constată dacă mărfurile
corespund din punct de vedere calitative cu standardele de stat sau normele
interne,în baza cărora a avut loc procesul de fabricaţie dacă corespund din
punctul de vedere al structurii sortimentului cu contractele sau comenzile de
mărfuri,dacă sunt în stare de funcţionare.Concomitent cu verificarea calitativă
a mărfurilor se controlează şi modul lor de ambalare care trebuie să corespundă
prevederilor standardelor sau normativelor în vigoare.
Recepţia calitativă a mărfurilor se face de regulă
organoleptic,apreciind culoarea,gustul,mirosul,dimensiunile,aspectul exterior
al marfii. Verificarea organoleptică reprezintă principalele căi de
identificare a calităţii mărfii la magazin.Când există dubiu,recepţia
organoleptică este completată cu anlize şi probe de laborator.
Recepţia cantitativă a brânzeturilor urmăreşte în
principal determinarea cantităţii de marfă cu care m-am aprovizionat şi
confruntarea cu documentele care
însotesc lotul de marfă.
Pentru a efectua recepţia cantitativă lucrătorul
comercial trebuie să parcurgă următoarele etape :
·
Verificarea existenţei legalităţii
documentelor care însoţesc lotul de brânzeturi (aviz de expediţie,factura
fiscală,certificat de calitate)
·
Determinarea cantităţii de marfă
primită prin numarare sau cântărire în funcţie de felul mărfii (mărfuri vrac şi
mărfuri prembalate)
Confruntarea cantităţii de marfă determinată în mod
real prin numărare şi cântărire cu cantitatea înscrisă în documente.
·
Completarea şi semnarea
documentelor de recepţie (N.R.C.D).
Recepţia cantitativă a brânzeturilor se realizează
organoleptic prin sondaj sau bucată cu bucată.
În cadrul recepţiei calitative se urmăreşte:
1)
Verificarea ambalajului
Ambalajul brânzeturilor trebuie să fie curat,
nedeteriorat,să asigure integritatea şi protecţia produsului.
2)
Verificarea marcării
Marcarea brânzeturilor se poate realiza prin
etichetare şi litografiere şi trebuie să fie clară faără modificări şi
ştersături.
În cadrul recepţiei calitative vom verifica dacă
marcarea cuprinde elementele de identificare a produsului şi de identificare a
clienţilor şi anume:
·
Denumirea produsului;
·
Denumirea fabricii produsului;
·
Gramajul;
·
Termenul de valabilitate;
·
Ingrediente;
·
Condiţii de păstrare şi depozitare.
3)
Verificarea calitativă propriu-zisă a brânzeturilor
Caracteristicile de calitate ale brânzeturilor sunt:
1)
Brânzeturile proaspete au valoare
nutritivă şi dietetică mare,umiditate ridicată,conservabilitate redusă
§
Brânza proaspătă din lapte de vacă
·
Foarte grasă 46%;
·
Grasă 27%;
·
Semigrasă 20%.
Caracteristici:
· Aspect
de pastă omogenă,curată fără scurgere de zer;
· Consistenţă
cremoasă,nesfărămicioasă;
· Culoarea
albă până la alb-galbui,uniformă în toată masa;
· Mirosul
şi gustul plăcut,de fermentaţie lactică,fără miros şi gust străin.
§
Crema tip „Făgărăş”
Caracteristici :
· Specifice
materiei prime (brânză şi smântână).
§
Urda
Caracteristici:
· Culoare
albă;
· Consistenţă
moale,untoasă;
· Gust
dulce;
· Miros
de lapte fiert;
· Grăsime
de 14%;
· Lactoalbumina
20%.
2) Brânzeturi fermentate şi
maturate în saramură
§
Brânza telemea proaspătă
·
Din lapte de vacă;
·
Din lapte de oaie.
§
Brânza telemea maturată
·
Din lapte de vacă;
·
Din lapte de oaie.
Caracteristici:
·
Bucăţi paralelipipedice;
·
Suprafaţă curată;
·
Aspect de porţelan în ruptură;
·
Consistenţa compactă,legată,uşor
elastică,moale;
·
Culoare albă sau
alb-galbuie,uniformă în toata masa;
·
Miros şi gust plăcut,uşor
sărat,acrişor.
§
Brânza telemea cu înglobare de
lactoalbumină
Caracteristici:
·
Grăsime 14%;
·
Lactoalbumina 20%;
·
Consistenţa moale;
·
Structură fină;
·
Valoare nutritivă superioară.
§
Brânza tip „Fetta”
Caracteristici:
·
Forma de bucăţi sau sectoare
circulare;
·
Culoare albă;
·
Consistenţa compactă;
·
Pasta are aspect de porţelan;
·
Miros şi gust plăcute,puţin
acrişor,picant.
3) Brânzeturi fermentate şi maturate
Aceste brânzeturi pot fermenta şi matura şi sub
acţiunea unor bacterii sau mucegaiuri care se dezvoltă pe suprafaţa brânzei sau
în pastă,imprimând brânzeturilor un gust
picant şi aroma caracteristică.
§
brânzeturi maturate moi,cu
mucegaiuri
·
din lapte de oaie;
·
din lapte de vacă;
·
din lapte de capră;
·
din lapte de bivoliţă.
Caracteristici:
·
formă de bucaţi cilindrice,acoperite
cu folie de aluminiu;
·
pasta este albă,uşor gălbuie;
·
consistenţa untoasă;
·
prezintă pe suprafaţă canale de
culoare verde sau gri;
·
miros şi gust specific,picant.
§
Brânzeturi maturate semitari
·
Din lapte de vacă.
Caracteristici:
·
Coaja netedă acoperită cu parafină;
·
Pasta este gălbuie;
·
Consistenţa foarte elastică;
·
Miez curat,omogen,onctos;
·
Miros,gust plăcut,uşor picant.
§
Brânzeturi maturate tari
·
Din lapte de vacă.
Caracteristici:
·
Bucăţi mari,cilindrice;
·
Coaja netedă,uniformă elastică;
·
Pasta compactă,omogenă;
·
Ochiuri de fermentare netede şi
lucioase;
·
Culoare galben pai până la galben
mai închis;
·
Gust şi miros plăcut uşor dulce.
4) Brânzeturi opărite (caşcavalul)
Se obţin prin opărirea caşului preparat din lapte de
oaie,în prealabil maturat,care,după sărare,este din nou maturat în anumite
condiţii de umiditate şi temperatură.
§
Caşcaval
Caracteristici:
·
Bucăţi cilindrice slab convexe;
·
Coaja tare,netedă,gălbuie;
·
Pasta,culoare gălbuie;
·
Culoare uniformă în toată masa;
·
Consistenţa tare,puţin elstică;
·
Miros şi gust plăcut,uşor sărat.
§
Caşcaval afumat.
Caracteristici:
·
Bucăţi cilindrice sau forme
paralelipipedice;
·
Coaja subţire,acoperită cu
parafină;
·
Consistenţa tare;
·
Gust şi miros picant,uşor sărat.
5) Brânzeturi frământate
Se obţin din caş maturat,amestecat cu diferite
adaosuri,introdus în ambalaj pentru continuarea maturării.
§
brânza de burduf:
- în
coajă de brad ;
· din
lapte de oaie sau de vacă.
Caracteristici:
·
aspect de pastă;
·
culoare alb-gălbuie;
·
consistenţa moale,onctoasă;
·
gust şi miros plăcut,slab sărat,de
caş de oaie;
§
Brânzeturi de Moldova:
·
Din lapte de oaie sau de vacă;
Caracteristici:
·
Masa curată,omogenă,fără goluri de aer;
·
Culoare slab gălbuie,uniformă;
·
Consistenţa tare;
·
Miros şi gust caracteristic, de
brânză frământată.
6) Brânzeturi
topite
Sunt produse obţinute din
brânzeturi fermentate şi maturate fără aspect comercial corespunzător:
formă,desen,aromă,gust.Această formă de prelucrare permite valorificarea
brânzeturilor cu defecte fizice.
§
Brânzeturi foarte grase(45%)
§
Brânzeturi grase(40%)
Caracteristici:
·
Suprafaţa netedă,lucioasă
·
Pasta curată,fină,omogenă
·
Culoare alb-gălbuie
·
Consistenţa
moale,elastică,onctuasă;
·
Gust şi miros plăcut.
CAPITOLUL III
REGULI DE IGIENĂ ŞI TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
Estetica ţinutei comerciantului
Estetica studiază legile şi structura a ceea ce ste frumos în
natură,societate şi viaţa psihică.
Ţinuta vestimentară reprezintă complexul: coafura,
machiaj, vestimentaţ
ie propriu-zisă,încalţăminte,igiena corporală.
Principii ale ţinutei vestimentare:
- funcţionabilitatea,comoditatea,adecvarea
ţinutei la activitate, vârstă, modă,momente ale zilei,ocazii,anotimp;
- estetica
ţinutei,conform căreia ţinuta trebuie să evidenţieze trăsăurile plăute,estetice
specifice fiecăei persoane;
- asiguararea
unei stări psihice plăcute purtătorului şi celui care intră în relaţii sociale;
Regulile ţinutei corespunzătoare a lucrătorului din
comerţ se refară la:
a)
igiena corporală
- curaţenia
impecabilă corporală şi vestimentară;
- folosirea deodorantelor dar cu evitarea
parfumurilor puternice de către lucrătorii din domeniul alimentar;
b)
Părul
- trebuie
să fie în permanenţă pieptanat,îngrijit şi curat;
- la
femei coafura trebuie să asigure un aer de distincţie,elegantă şi sobritate;
- atât
la femei cât şi la bărbaţi trebuie evitate excesele;
- în
sectorul alimentar şi de alimentaţie publică părul trebuie strâns şi acoperit
de bonete şi cordeluţe.
c)
faţa
- machiajul
are rol de protecţie şi înfrumuseţare a tenului;
- la
femei machiajul are rol de înfrumuseţare şi protecţie;
- trebuie
să fie discret şi să pună în evidenţă ochii;
- la
nevoie se reface sau se corectează.
d)
mâinile
- trebuie
să fie în permanenţă curate ;
- în
domeniul alimentar lucrătorii trebuie să aibă unghiile tăiate scurt,şi este
interzisă folosirea lacului de unghii;
- din
motive igienico-sanitare şi estetice este interzisă purtarea inelelor;
e)
uniforma
- trebuie
să fie în permanenţă curată şi călcată;
- este
obligatorie purtarea ecusoanelor;
În prezent fiecare magazin comercial optează pentru
ţinuta vestimentară a lucrătorilor săi.
f)
încălţămintea
- trebuie
să fie uşoară,comodă,flexibilă,să asigure stabilitate gleznei;
- să
fie curată şi bine întreţinută.
Norme specifice de protecţie a muncii pentru comerţul
cu ridicata şi cu amanuntul
Prevederi generale
Prezentele norme specifice de protecţie a muncii
pentru comerţul; cu ridicata şi cu amănuntul cuprind cerinţele necesare pentru
asiguararea securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului care desfăsoară
diverse activităţi comerciale cu excepţia personalului din domeniul
alimentaţiei publice şi a activităţii de prestări servicii.
Organizarea locului de munca şi
activităţilor
Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi
continute în stare de curaţenie, libere de orice obstacol şi vor fi marcate
vizibil pentru a se evita expunerea salariaţilor la accidente.
În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat
corespunzător conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.
CONCLUZII PERSONALE
În cadrul societăţii comerciale S.C. Alia SA,unde am
desfăşurat instruirea practică nu am constatat nereguli,ţinuta lucrătorului în
comerţ a fost corespunzătoare.zisă,încălţăminte,igienă corporală.Ţinuta
lucrătorului trebuie să fie comodă,adecvată vârstei,anotimpurilor,ocaziilor
speciale.
Estetica ţinutei conform căreia ţinuta trebuie să
evidenţieze trăsăturile plăcute-estetice specifice fiecărei persoane.
Lucrătorul comerciant poartă bonetă albă,încălţăminte
din piele de culoare albă şi cât mai
comodă,halat alb,mâinile sunt îngrijite,unghile curate,fără lac,iar părul
strâns.
Marfa este aşezată pe rafturi speciale corespunzătoare
brânzeturilor,ea fiind expusă în funcţie de articol gramaj şi sortiment.
Dacă există mărfuri cu termenul de valabilitate
depăşit se scot imediat de la vânzare pentru a nu pune în pericol viaţa
consumatorului.
Pentru profesia de lucrător în comerţ principalul
instrument de lucru este limbajul.
Această meserie(de vânzător)presupune psihologia
omului.
BIBLIOGRAFIE
Georgescu D.-„Comerţ” ,Ed. Niculescu, 2005
Bozgău V.-„Comerţ şi servicii”,Ed.Economică Preuniversitară, 2002
Comentarii
Trimiteți un comentariu