Treceți la conținutul principal

Reactivi utilizati


sodiu (Na)-metal de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol;
potasiu (K)-metal de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol;
magneziu (Mg)-metal de culoare alb-argintie, solid, il folosim dub forma de panglica;
aluminiu (Al)-metal de culoare alb-argintie, solid, il folosim sub forma de pulbere;
apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
oxid de sodiu (NaO)-oxid, de culoare pamantie;
oxid de potasiu (KO)-oxid, de culoare cenusie;
oxid de magneziu (MgO)-oxid de culoare alba;
hidroxid de sodiu (NaOH)-baza, solutie incolora;
amoniac (NH­)-solutie incolora,miros intepator,inecacios;
clorura de aluminiu (AlCl3)-solid,pulbere alba, il folosim ca solutie incolora;
acid clorhiric (HCl)- -gaz, il folosim sub forma de solutie incolora;
hidroxid de aluminiu (Al(OH)3)-baza, solutie incolora;

Ustensile de laborator:

Penseta;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Cleste de metal pentru ars;
Spirtiera;
Spatula;
Eprubete;        
Stativ cu eprubete;
Bagheta de sticla;

1.Reactia  sodiului cu oxigenul:

Reactivi utilizati:
            sodiu (Na)-metal de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat
                             are o culoare pamantie;
Ustensile:
Penseta;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de sodiu, se pune pe o hartie de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de sodiu.
Observatii:
            A avut loc reactia:
2Na + 1/2O2 ® Na2O
2Na+ +  1/2O22- ®  Na2+ O2-           

Sodiul in taietura proaspata are culoarea alb-argintie, se oxideaza foarte repede, deci este foarte reactiv. Dupa oxidare luciul a disparut. Desi este pastrat sub petrol este acoperit cu un strat de oxid pamantiu cu aspect buretos.
Concluzie:
 Reactia sodiului cu oxigenul a fost foarte rapida.    
   
2. Reactia potasiului cu oxigenul:

Reactivi utilizati:
            potasiu(K)-metal de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat
                              are o culoare cenusie;
Ustensile:
Penseta;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de potasiu, se pune pe o hartie de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de potasiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
2K + 1/2O2 ® K2O
2K+ +  1/2O22- ®  K2+ O2-           
Potasiul in taietura proaspata are culoarea alb-argintie, se oxideaza foarte repede, deci este foarte reactiv. Dupa oxidare luciul a disparut.
Concluzie:
Reactia potasiului cu oxigenul a fost rapida;

3. Reactia magneziului cu oxigenul:

Reactivi utilizati:
            magneziu (Mg)-metal de culoare alb-argintie, solid, il folosim dub forma de panglica;
Ustensile:
Cleste de metal pentru ars;
Spirtiera
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unui cleste de metal luam o panglica de magneziu si o incalzim in flacara unei spirtiere.
            Mg + 1/2O2 ® MgO
            Mg2+ +  1/2O22- ®  Mg2+ O2-           
Observatii:                              
A avut loc reactia:
Mg + 1/2O2 ® MgO
            Mg2+ +  1/2O22- ®  Mg2+ O2-           
Panglica de magneziu, inainte sa fie curatata de oxid, are o culoare cenusie, mata din cauza prafului in realitate oxidul are culoare alba. Curatata de oxid, panglica este de culoare argintie stralucitoare.
Magneziul arde cu flacara puternica, orbitoare.
Oxidul obtinut este de culoare alba.
Concluzie:
Reactia magneziului cu oxigenul este o reactie lenta.


4. Reactia aluminiului cu oxigenul:

Reactivi utilizati:
            aluminiu (Al)-metal de culoare alb-argintie, solid, il folosim sub forma de pulbere;
Ustensile:
Spatula;
Spirtiera;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
            Cu ajutorul unei spatule presaram, in flacara unei spirtiere, pulbere de aluminiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
2Al + 3/2O2 ® Al2O3
            2AL3+ + 3/2O22- ® Al23+O32-           
Pulberea de aluminiu este argintie, deci este mai slab reactiv. Aluminiul arde cu scantei stralucitoare.
Concluzie:
Aluminiul a avut o reactie  rapida cu oxigenul.

Concluzii:

Sodiul si potasiul sunt metale alcaline, iar magneziul este metal alcalino-pamantos.
Potasiul este mai electropozitiv decat sodiul, fiecare cedeaza 1e- si se transforma in ioni pozitivi.
Potasiul si sodiul sunt foarte reactivi deoarece reactioneaza cu oxigenul si sub petrol.
Panglica de magneziu se oxideaza mai lent.
Pulberea de aluminiu este argintie stralucitoare, deci nu se oxideaza usor, iar aluminiu este mai slab reactiv.
Legatura ionica se realizeaza prin transfer de electroni, de la atomii elementelor cu caracter puternic  electropozitiv (potasiu, sodiu, magneziu) la atomii elementelor cu caracter puternic electronegativ (oxigenul), intre ionii (Na+, K+, Mg2+, O2-) astfel formati se stabilesc forte de atractie electrostatica (Na2O, K2O, MgO).

 5. Reactia sodiului cu apa :

Reactivi utilizati:
            sodiu (Na)-metal de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat
                             are o culoare pamantie;
            apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Pahar Berzelius;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de sodiu, se pune pe o hartie de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de sodiu. Intr-un pahar Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de fenolftaleina si bucatica de sodiu.
Observatii:
 A avut loc reactia:
 Na + H2O ® NaOH +1/2H2­
             Na+ + OH- + H® Na+OH- +1/2H2­           
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus bucatica de sodiu, solutia s-a inrosit si hidrogenul s-a eliberat cu efervescenta. Sodiul se invarte pe suprafata apei cu o coada de foc, se aud pocnituri si sfaraituri (mai putin violent decat reactia potasiului cu apa). 
Concluzie:
Sodiul doneaza un 1e- si devine ion pozitiv Na+ , apa accepta 1e- si devine ionul negativ OH- si elibereaza hidrogen. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH. 

6. Reactia oxidului de sodiu cu apa:

Reactivi utilizati:
            oxid de sodiu (NaO)-oxid, de culoare pamantie;
            apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Pahar Berzelius;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de sodiu, se pune pe o hartie de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de sodiu oxidat.Intr-un pahar Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de fenolftaleina si bucatica de sodiu oxidat.             
Observatii:
 A avut loc reactia:
 Na2O + H2O ® 2NaOH
             2Na+ + O2- + OH- + H® 2Na+OH-           
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus bucatica de sodiu oxidat, solutia s-a inrosit.Reactia s-a produs cu efervescenta. Sodiul se invarte pe suprafata apei cu o coada de foc, se aud pocnituri si sfaraituri (mai putin violent decat reactia potasiului cu apa).
Concluzii:
Oxigenul accepta 1e- de la hidrogenul liber si se transforma in 2 ioni nagativi hidroxil OH- , care accepta cate 1e- de la 2 atomi de sodiu care devin ioni pozitivi Na+, si formeaza hidroxid de sodiu. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.  



7. Reactia potasiului cu apa:

Reactivi utilizati:
            potasiu (K)-metal de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat   
                               are o culoare cenusie;
            apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Pahar Berzelius;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de potasiu, se pune pe o hartie de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de potasiu. Intr-un pahar Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de fenolftaleina si bucatica de potasiu.             
Observatii:
 A avut loc reactia:
 K + H2O ® KOH +1/2H2­
             K+ + OH- + H® K+OH- +1/2H2­           
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus bucatica de potasiu, solutia s-a inrosit si hidrogenul s-a eliberat cu efervescenta.Bucatica de potasiu se invarte pe suprafata apei cu o coada de foc, se aud pocnituri si sfaraituri (mult mai violent decatla sodiu). 
Concluzii:
Oxigenul accepta 1e­- de la hidrogenul liber si se transforma in 2 ioni nagativi hidroxil OH- , care accepta cate 1e- de la 2 atomi de potasiu care devin ioni pozitivi K+, si formeaza hidroxid de potasiu. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.

8. Reactia oxidului de potasiu cu apa:

Reactivi utilizati:
             oxid de potasiu (KO)-oxid, de culoare cenusie;
             apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
             Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
 Pahar Berzelius;
 Hartie de filtru;
 Cutitas;
 Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de potasiu, se pune pe o hartie de filtru.Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de potasiu oxidat.Intr-un pahar Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de fenolftaleina si bucatica de potasiu oxidat.
Observatii:
 A avut loc reactia:
K2O + H2O ® 2KOH
2K+ + O2- + OH- + H® 2K+OH-
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus bucatica de potasiu oxidat, solutia s-a inrosit. Bucatica de potasiu se invarte pe suprafata apei cu o coada de foc, se aud pocnituri si sfaraituri (mult mai violent decatla sodiu).  
Concluzii:
Oxigenul accepta 1e- de la hidrogenul liber si se transforma in 2 ioni nagativi hidroxil OH- , care accepta 1e- de la potasiu care devine ion pozitiv K+, si formeaza hidroxid de potasiu. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.

9. Reactia magneziului cu apa:

Reactivi utilizati:
            magneziu (Mg)-metal de culoare alb-argintie, solid,il folosim sub forma de panglca ;
            apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Penseta;
Eprubeta;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o panglica de magneziu. Intr-o eprubeta se pune apa si cateva picaturi de fenolftaleina. Introducem in apa panglica de magneziu, pe care am curatat-o de oxid.                 
Observatii:
A avut loc reactia:
Mg + 2H2O ® Mg(OH)2 +H2­            
Mg2+ + 2OH- +2 H® Mg2+(OH-)2 +H2­
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus panglica de magneziu, solutia s-a inrosit foarte slab.
Concluzie:    
Reactia este foarte lenta (dureaza cateva zile). Magneziul este mai slab reactiv decat sodiu si potasiu, deoarece nuanta de rosu a fenolftaleinei este foarte slaba. Magneziul cedeaza 2e- si devine ion pozitiv Mg2+ , apa accepta 1e- si devine ionul negativ OH- si elibereaza hidrogen. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.

10. Reactia oxidului de magneziu cu apa:

Reactivi utilizati:
            oxid de magneziu (MgO)-oxid de culoare alba;
            apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Penseta;
Eprubeta;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta se pune apa si cateva picaturi de fenolftaleina. Cu ajutorul unei pensete se introduce in apa o panglica de oxid de magneziu, obtinut prin arderea unei panglici de magneziu in flacara unie spirtiere.
Observatii:
 A avut loc reactia:
 MgO + 2H2O ® Mg(OH)2
             Mg2+ + O2- + 2OH- +2 H® Mg2+(OH-)2          
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus panglica de magneziu, solutia s-a inrosit foarte slab.
Concluzia:  
Reactia este foarte lenta (dureza cateva zile). Oxidul de magneziul este mai slab reactiv decat oxidul de sodiu si oxidul de potasiu, deoarece nuanta de rosu a fenolftaleinei este foarte slaba. . Oxigenul accepta 1e- de la hidrogenul liber si se transforma in 2 ioni nagativi hidroxil OH- , care accepta cate 2e- de la un atom de magneziu care devine ion pozitivi Mg2+, si formeaza hidroxid de magneziu. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.

11. Reactia aluminiului cu apa:

Reactivi utilizati:
            aluminiu (Al)-metal de culoare alb-argintie, solid, il folosim sub forma de pulbere;
            apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Spatula;
Carpa de laborator;
Spirtiera;
Cleste de lemn pentru incalzit;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei spatule se scoate pulbere de aluminiu. Intr-o eprubeta se pune apa si cateva picaturi de fenolftaleina. Introducem in apa pulberea de aluminiu. Incalzim eprubeta la spirtiera pana la punctul de fierbe.
Observatii:
 Al + H2O ® nu a avut loc reactia.
             Alumiul nu reactioneaza cu apa nici cand aducem apa la punctul de fiarbere.

Concluzii:

Hidroxidul de sodiu si hidroxidul de potasiu(cea mai tare baza) sunt baze tari, aceste lucru se observa dupa culoarea intesa a fenolftaleinei. Sodiu si potasiul sunt metale puternic electropozitive, taria bazelor se leaga de caracterul electropozitiv al metalelor.
Magneziul formeaza o baza mai slaba decat sodiul si potasiul. Fenolftaleina in reactie cu hidroxidul de magneziu are o nuanta slaba de rosu.
Aluminiul este mai slab reactiv decat magneziul, deoarece nu recationeaza cu apa nici cand aceasta este adusa la punctul de fierbere.




12. Reactia amoniacului cu fenolftaleina:

Reactivi utilizati:
            amoniac (NH3)-gaz cu miros intepator, il folosim sub forma de solutie incolora cu miros specific;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
             Intr-o eprubeta punem solutie de amoniac si cateva picaturi de fenolftaleina.
Observatii:
Dupa ce am adaugat fenolftaleina solutia a devenit rosie carmin.
Concluzii:
Solutia de amoniac este baza, desi nu contine nici matal si nici gruparea hidroxil.
In solutia apoasa apar ionii hidroxil.
La dizolvarea compusilor cu molecula polara in apa se formeaza legaturi dipol-dipol intre moleculele polare de solvat (amoniac) si apa, ducand la ionizarea solvatului. Ionii rezultati se hidrateaza cu moleculele polare de apa.Reactia este reversibila. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.

13. Reactia amoniacului cu acidul clorhidric:

Reactivi utilizati:
            amoniac (NH3)-gaz cu miros intepator, il folosim sub forma de solutie incolora cu miros specific;
            Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
            acid clorhidric (HCl)-gaz, il folosim sub forma de solutie de culoare galbuie, diluata;
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem solutie de amoniac si cateva picaturi de fenolftaleina. Adaugam solutia de acid clorhidric.
Observatii:
 A avut loc reactia:
 NH4+ + OH- + HO + Cl- ® NH4+ + Cl- + 2H2O
Dupa ce am adaugat fenolftaleina solutia a devenit rosie carmin.
Concluzie:
Solutia de amoniac este baza, desi nu contine nici matal si nici gruparea hidroxil.
Ionii hidroxil si amoniu sunt ioni poliatomici.
Ionul hidroxil este o baza tare, iar ionul hidroniu este un acid tare.
Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
Apa se comporta ca un amfolit.

14. Reactia clorurii de aluminiu cu hidroxidul de sodiu:

Reactivi utilizati:        
clorura de aluminiu (AlCl3)-solutie incolora;
hidroxid de sodiu (NaOH)-baza, solutie incolora;
Ustensile:
Staiv cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hodroxid de aluminiu, peste care adaugam cu grija cateva picaturi de hidroxid de sodiu.             
Observatii:
A avut loc reactia:
            AlCl3 + 3NaOH ® Al(OH)3 + 3NaCl
            Al3+ + 3Cl- + 3Na+ +  OH- ® Al3+ +  3OH- + 3Na+ +  3Cl-
Se formeaza un precipitat de culoare alba, gelatinos.
Concluzie:
Aceasta a fost reactia de precipitare a hidroxidului de aluminiu.
Aceasta reactia a avut loc deoarece o baza mai tare (NaOH) dezloueste o baza mai slaba(Al(OH)3).

15. Reactia hidroxidului de aluminiu cu hidroxidul de sodiu:

Reactivi utilizati:           
hidroxid de aluminiu (Al(OH)3)-precipitat gelatinos de culoare alba;
hidroxid de sodiu (NaOH)-baza, solutie incolora;
Ustensile:
Staiv cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hidroxid de aluminiu, peste care adaugam hidroxid de sodiu, in exces.
Observatii:
A avut loc reactia:
Al(OH)3 + NaOH ® Na[ Al(OH)4]
                                  tetrahidroxialuminat de sodiu
Al3+ + 3(OH)- + 3Na+ +  OH- ® Na+[ Al3+ (OH)4- ] -
Daca se toarna in exces hidroxid de sodiu, precipitatul „dispare”.
Concluzie:
Al(OH)3 este un amfolit si se comporta in aceasta reactie ca un acid.
Amfolitii sunt baze slabe sau acizi slabi ,reactioneaza si cu bazele si cu acizii.
Aceasta e reactia de complexare a hidroxidului de aluminiu.

16. Reactia hiroxid de aluminiu cu acidul clorhidric:

Reactivi utilizati:
hidroxid de aluminiu (Al(OH)3)-baza, solutie incolora;
apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
acid clorhidric (HCl)-gaz, il folosim sub forma de solutie de culoare galbuie, diluata;
Ustensile:
Staiv cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hodroxid de aluminiu, peste care adaugam cateva picaturi de fenolftaleina si solutie de acid clorhidric.
Observatii:
A avut loc reactia:
Al(OH)3 + 3HCl ® AlCl3 + 3H2O
Al3+ + 3OH- + 3Cl- + 3H+® Al3+ + 3Cl- + 6H2O
Cand am adaugat fenolftaleina, solutia s-a inrosit, indicand mediu bazic. Dupa ce am adaugat solutia de acid clorhidric, solutia a redevenit incolora,cu un miros intepator.
Concluzie:
Un mol de H2O accepta un p+ si se transforma in acidul sau  conjugat H3O+ (se comporta ca un acid ); Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
Aceasta reactie este o reactie de dublu schimb, de neutralizare.

17. Reactia hidroxidului de magneziu cu acidului clorhidric:

Reactivi utilizati:
hidroxid de magneziu (Mg(OH)2)-baza, solutie incolora;
apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
acid clorhidric (HCl)-gaz, il folosim sub forma de solutie de culoare galbuie, diluata;
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hodroxid de magneziu, peste care adaugam cateva picaturi de fenolftaleina si solutie de acid clorhidric.
Observatii:
 A avut loc reactia:
Mg(OH)2 +2HCl ® MgCl2 + 2H2O
             Mg2+ + 2OH- + 2Cl- + 2H+® Mg2+ + 2Cl- + 4H2O
Cand am adaugat fenolftaleina, solutia s-a inrosit, indicand mediu bazic. Dupa ce am adaugat solutia de acid clorhidric, solutiile au redevenit incolore, deci s-a produs o reactie de neutralizare. Un mol de H2O accepta un p+ si se transforma in acidul sau  conjugat H3O+ (se comporta ca un acid );
Concluzii:
Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
Aceasta reactie este o reactie de dublu schimb.

Concluzii:

Metalele au proprietati chimice comune datorita insusirii lor de a ceda electroni si de a forma ioni pozitivi.
Metalele reactioneaza cu atat  mai violent cu cat caracterul lor electropozitiv este mai accentuat.
VARIATIA CARACTERULUI ELECTROPOZITIV IN GRUPA:
Comparand configuratile electronice ale sodiului,Na(Z=11), si a potasiului, K(Z=19),se deduce ca potasiul este mai electropozitiv decat sodiul. Sodiul reactioneaza cu apa formand de hidroxid de sodiu si degajand hidrogen. Potasiul reactioneaza puternic apa formand de hidroxid de potasiu si degajand hidrogen, care se aprinde .
Luciul metalic a disparut mult mei repede le potasiu decat la sodiu. Rezulta ca potasiu este mai puternic reactiv decat sodiu.
In grupa,caracterul metalic creste de sus in jos.


VARIATIA CARACTERULUI ELECTROPOZITIV IN PERIOADA:
Sodiul este mai electropozitiv decat magneziul reactionand mai puternic cu apa fapt demonstrat de culoarea puternica a fenolftaleinei,in cazul hidroxidului de sodiu, si de culoarea foarte slaba,in cazul hidroxidului de magneziu,culoarea acestuia intesificandu-se dupa o perioada mai lunga de timp.
De asemenea sodiul a reactionat cu oxigenul si sub petrol,magneziul sub forma de panglica fiind si el acoperit de un strat subtire de oxid.
Aluminiul se pastreaza sub forma de pulbere.Este mult mai slab reactiv decat magneziul si sodiul el nereacionand cu apa.
Magneziul a formar o baza mai slaba decat sodiul si potasiul.Hidroxidul de aluminiu s-a comportat ca un acid in cazul reactiei cu hidroxidul de sodiu(deci este un amfolit).
In perioada,caracterul metali scade de la grupa I-A(1) la grupa a III-A(13).
Reactia de ionizare:                          
HCl+ H2OH3O+ + Cl-
NH3 +H2O↔N ­­­+H4+HO-




Comentarii