vineri, 10 august 2012

O intamplare istorica


Balada cultă este opera epică în versuri, în care sunt narate fapte şi întâmplări deosebite, personajele fiind puse în antiteză, elementele reale împletindu-se cu cele fabuloase.
George Cosbuc, scriitor de marca al literaturii romane imprezioneza prin varietatea de teme si motive literare abordate in operele sale.
Opera epică “Paşa Hassan”, al cărei autor este George Coşbuc, are acţiunea plasată în trecutul istoric, şi anume relatează în întâmplările tragice din timpul bătăliei de la Călugăreni, iar accentul cade  pe confruntarea dintre cei doi conducători.
Actiunea afiseaza o intamplare cu caracter istoric. Autorul folosind ca modalitate de expunere principala evocarea perioadei domniei lui Mihai Viteazul si anume, episodul luptei de la Calugareni contra cotropitorilor turci .
Firul epic se desfasoara in etape, ce se constituie in momentele subiectului. In expozitiune se prezinta saptiul: campul de lupta , si timpul , sugerat indirect prin numele personajelor atestate documentar, ce se dezvaluie treptat. Prin ochii lui Hassan se dezvaluie imaginea campului de lupta, romanii avandu-l in frunte pe Mihai Viteazul , acestia infaptuind impreuna minuni de vitejie.
          Intriga  o reprezinta zarirea de catre domnitorul roman a lui Hassan si provocarea acestuia la o confruntare directa .Se evidentiaza acum spiritul de sacrificiu si demnitatea lui Mihai , prin antiteza cu lasitatea cotropitorului turc ce sta departe de campul de lupta si fuge din fata infruntarii directe .
          In desfasurarea actiunii  se prezinta fuga lui Hassan spaimei pe care o resimte din cauza vitejiei si impetuozitatii domnitorului roman. Frica il determina pe Hassan sa ii contureze lui Mihai un portret hiperbolizant , in care toate trasaturile domnitorului sunt evidentiate cu ajutorul metaforei: “Salbatecul voda e-n zale si fier/ Si zalele-I zuruie crunte/ Ggantica poarta o cupola pe frunte/ Si voda-I un tunet rasufletul ger/ Si barda din stanga-I ajunge la cer/ Si voda-i un munte.
          In deznodamant, conducatorul turc reuseste sa ajunga in tabara turceasca scapand de urmarirea lui Mihai, fiind aparat de bei, ce ii dau dreptate pentru fuga lui.
          Personajele acestei opere literare sunt prezentate in antiteza, trasaturile lor fiind hiperbolizante. Mihai Viteazul este simbolul libertatii al luptei pentru unitate nationala, principala sa trasatura de caracter fiind patriotismul. El capata insusiri ale eroilor legendari in ochii ingroziti ai pasei , care da dovada de lasitate in ciuda faptuluica vroia sa cotropeasca Tara Romaneasca.
          Personajele colective armata romana si cea turca, au rolul de a evidentia vitejia si curajul domnitorului roman care spulbera pe turci si isi conduce ostenii spre victorie.

Personajele principale sunt prezentate în antiteză, iar prin faptul că numele personajului negativ apare şi ca titlu al operei, pune în evidenţă calităţile lui Mihai Viteazul, care devine şi erou.
          Mihai Viteazul reprezintă tipul conducătorului curajos, viteaz, patriot, iar paşa Hassan tipul conducătorului laş şi demn de milă.
          Hiperbola folosită în caracterizarea eroului român amplifică fabulosul, şi îl transformă astfel pe Mihai Viteazul într-un personaj de legendă (“Gigantică poart-o cupolă pe frunte, \ Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger, \ Iar barda din stânga-i ajunge la cer, \ Si vodă-i un munte”).
          Modul principal de expunere folosit este naraţiunea, cu ajutorul căreia sunt narate aceste întâmplări neobişnuite, îmbinată cu dialogul, care imprimă întâmplărilor autenticitate, şi pe alocuri cu descrierea, care este folosită la crearea atmosferei.
Măsura de 9-11 silabe, ritmul amfibrahic şi folosirea unor rime gerunziale au menirea de a sugera aproape onomatopeic tropotul cailor, vuietul luptei şi goana nebună a lui Hassan.
          Pe baza acestor trăsături, putem spune că opera literară “Paşa Hassan” este o baladă cultă.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu