vineri, 27 iulie 2012

Elamul

Elamul Imperiul persan este cuprins între fluviile Tigru şi Indus, Marea Caspică, Golful Persic şi Oceanul Indian. Podişul iranian se întinde pe o suprafaţă de 3 milioane km3. Primele aşezări omeneşti sunt atestate arheologic pe podişul iranian încă din mileniul V î.H. Spre sfârşitul mileniului IV î.H. s-au înregistrat aici mişcări masive de populaţii nomade (elamiţi,gutti,kasiţi) care, coborând din regiunile mun-toase îşi îndreptau turmele spre bogatele câmpii mesopotamiene. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni în care începeau să migreze numele de Arga- nam ,,ţara arienilor” -ceea ce înseamnă ,,a nobililor” de unde, denumirea ţării de Eran sau Iran, denumirea care sub dominaţiile succesive ale: arabilor,mongolilor şi turcilor a fost schimbată în Persia. Limba iraniană veche, face parte din grupul mare al limbilor indo-europene. Limba iraniană este împărţită în două dialecte : • cel vorbit în regiunea Fars care este vechea limbă persană folosită în inscripţiile epocii ahemenide. • dialectul zend vorbit în Media. Elamul Primul dintre popoarele iraniene , elamiţii şi-au făcut apariţia pe scena isto- riei în jurul anului 3000 î.H. Creîndu-şi un regat cu capitala Suza , elamiţii au intrat în conflict cu regatul mesopotamian al Akkadului, fiind învinşi (în jurul anului 2600 î.H.) şi supuşi regelui Sargon I. Istoria şi civilizaţia Elamului vor continua să se desfăşoare în strânsă dependenţă de Mesopotamia şi în orbita ei culturală , atât în ce priveşte organizarea politică şi administrativă cât şi domeniul limbii al dreptului şi al religiei. Regatul Elamului va cădea (secolul XIV î.H.) sub stăpânirea kaiţilor , dar se va elibera în seolul XII î.H. - secolul de apogeu al Elamului şi epoca de aur a culturii sale, este când Elamul va ocupa Babilonului şi va domina toată valea Tigrului. Sub raport cultural, arta elamită s-a impus (între 1500-1000 î.H.) în pri- mul rând prin arhitectura sa de o monumentalitate impresionantă. Începuturile civilizaţiei persane Începuturile istoriei şi civilizaţiei persane propriu-zise se situează în jurul a- nului 1000 î.H. când, din regiunile Caucazului, triburile de păstori au început să migreze , unele spre sud-vest, altele spre sud , ajungând până în valea Indusului. Primele au intrat în conflict cu puternicele regate Asiria şi Uratu (din M Marea armeniei). Începând din secolul IX î.H. analele menţionează triburile de 1 / 2 mezi şi perşi. În seolul VIII î.H. triburile mezilor s-au unit , iar către anul 715 î.H. regele Deioces a creat statul med şi a fondat capitala Ecbatana. Organizarea militară şi administrativă Principalii stâlpi ai prestigiului şi forţei Imperiul persan au fost armata şi administraţia. Tocmai acestea şi sunt domeniile alături de cel al religiei în care peranii şi-au adus contribuţia lor originală în istoria civilizaţiei şi culturii. Regii mezilor au folosit experienţaşi organizarea militară a asirienilor, Creând detaşamente speciale de lăncieri, de arcaşi şi călăreţi. Forţa armatei persane consta în cavalerie. Persanii practicau tactica replierii, retrăgându-se în faţa inamicului după ce ardeau totul în calea lor, sau după ce provocau inundaţii. Înainte de începerea unei bătălii avea loc ceremonia purificării rituale şi a invocării cerului. Pentru a se cunoaşte exact pierderile suferite , fiecare soldat depunea la începutul luptei o sîgeată într-un coş, la sfârşitul luptei fiecare îşi lua înapoi săgeata,numărul săge- ţilor rămase indica numărrul celor ucişi. Guvernarea Darius I şi-a împărţit imperiul în 20 de provincii –satrapii- fiecare condusă de un satrap (guvernotor), a cărui datorie era să prevină revoltele şi să ridice taxele de la proprietarii de pământ. Ţările supuse plăteau tributul în argint sau aur,dar şi în produse. Astfel ,Media contribuia cu 450 de talanţi de argint(15.120kg) şi cu 100.000 de oi annual, în timp ce India plătea doar 360 de talanţi de aur (8.352kg). 2 / 2

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu