Treceți la conținutul principal

Efectele distrugatoare ale actiunii antropice asuppra mediului – asupra lumii animalelor

Omul a actionat si actioneaza continuu asupra animalelor, atat direct, prin vanarea si pescuirea unor specii si prin introducerea unro animale exogene, cat si indirect, prin transformarea biotopilor datorita despaduririi, pasunatului, agriculturii, activitatilor aindustriale care polueaza aerul, urbanizarii excessive, folosirii unor pesticide, insectide, fungicide, etc. IN urma acestor activitati, fauna a suferit si sufgera modificarti mai mult sau mai putin vizibile, atat la nivel individual, cat si la cel al comunitatilor, astefel lumea animala sufera modificari anatomo-fiziologice, schimbari comportamentale, variatii areologice, toate acestea conducand spre degradarea totala si disparitia lor. Modificarile anatomo-fiziologice sunt rezultatul actiunii diferitilor factori, dar cel mai adesea consecinta utilizarii intensive a substanteleor chimice pentru combaterea daunatorilor si au ca rezultat lezarea diferitelor organe sau functiuni ale organismelor. Astefel, se cunoaste ca intoxicatiile cu arsenic au provocat la iepuri, cerbi, caprioare si vulpi modificari ale aparatului digestive si respirator, iar cele cu bioxis de sulf au produs la mistreti dereglari ale aparatului respirator si ale ficatlui, animale slabind si, in ulimta instanta, murind. Influenta pesticidelor se manifesta si printr-o intoxicatie cronica, lenta, care duce la scaderea potentialului biotic: la populatia pasarii gusa-rosie, unele femele nu mai oua, iar altele produc oua sterile sau cu embrioni morti. Un alt process dereglat de pesticide este metabolismul calciului, din care cauza, ouale au coaja friabila si greutatea subnormala. De asemenea, la pelicani si pescarusii argintii, o parte din oua sunt sterile si au coaja subtire si faramicioasa, puuiii murind inainte de a ajunge la dezvoltaea completa. Fiecare specie isi are spatiul sau de existenta, de obicei constant dar care in anumite situatii se modifica foarte mult, fiind un indicator valoros al sensibilitatii speciilor la modificarea mediului. Astfel, amfibianul Pelobates Syriacus si-a redus foarte mult aria de raspandire in Dobrogea, ca urmare a asanarii si aridizarii unor teritorii proprii ecologiei lui. Foarte mult au de suferit si grupele rapitoarelor de zi sau noapte, care, pe langa modificarea conditiilor de mediu, sunt supuse incontinuu si actiunii de combatere pe linie cinegetica prin impuscare si utilizarea otravurilor. O influenta puternica asupra raspandirii populatiilor unor specii de animale salbatice a exercitat-o si extinderea terenurilor agricole in dauna celro forestiere. Inainte de taierea masiva a padurilor si destelenirea terenurilor, soarecele Microtus arvalis se intalnea in centrul partii europene a URSS prin luncile raurilor, pe locurile padurilor arese sau rare, ocupand printer mamiferele de talie mica unul dintre ultimele locuri. Dezvoltarea agriculturii a permis acestei specii sa se extinda pe ogoare, unde a devenit dintre cei mai importanti daunatori. Unele specii, avand o extindere determinate a valentei lor ecologice fata de anumiti factori din natura, permit indentificarea, precizarea, semnalarea directa a unei anumite stari a mediului prin reducerea sau marirea efectivelor lor. Astfel, albinele isi reduc numarul uneori pana la disparitia datorita dereglarii aparatului digestive, ca urmare a inserarii polenului infestat cu pesticide pe baza de arsenic. O data cu trecerea la pasunatul extensive si intensive al subalpinului carpatic, cu precadere dupa anul 1860, pastoritul transhumant, concomitent cu vanatorare abuziva, a devenit si un factor ecologic tot mai marcant, fapt oglindit si pe plan faunistic prin disparitia definitiva a marmotelor. Acelasi process a stat si la baza reducerii totale a caprelor negre din etajul alpinal Carpatilor Orientali, fiind necesare ulterior actiuni de reintroducere a acetor 2 specii. Un alt caz interesant este si inmultirea exagerata a unor daunatori ca fluturii Rhyacionia Buoliana (ce ataca arboretele tienre de pin) si Lymantria Dispar (ce ataca arboretele tinere de gorun) inmediile cu emanatii de bioxid de sulf. Biocenozele nu sunt combinatii intamplatoare de organisme, ci unitati functionale, cu o anumita compozitie si structura. Buna lor functionare este de foarte multe ori dereglata atat prin introducerea sau scoaterea unor specii, cat si pirn modificarea mediului natural al biocenozei. Astfel, in foarte multe cazuri, speciile introduse cu intentii positive si-au inmultit efectivele atat de mult incat au devenit daunatoare. Chiar daca o astfel de actiune apare initial ca un success, ulterior poate provoca mari pierderi. Desi actiunea antropica asupra mediului este infaptuita deseori in scopuri nobile, eea are efecte malefice asupra acestuia, astefl , putem spune ca cel mai bun coordonator este natura insasi.

Comentarii