Treceți la conținutul principal

A opta minune a lumii - Salinele României

A opta minune a lumii - Salinele României România se poate remarca printre cele mai atractive destinaţii turistice, datorită potenţialului natural existent. Stabile în timp, cu un microclimat constant, aceste palate de sare cu aerosoli salini, ce au efecte terapeutice asupra sănătăţii, constituie locuri cu condiţii ideale pentru amenajarea de trasee turistice. În interiorul salinelor există complexuri moderne de sănătate ce valorifică potenţialul microclimatului specific, complexuri de recreare cu spaţii amenajate pentru desfăşurarea concursurilor sportive naţionale şi internaţionale, locuri de joacă pentru copii, locaşe de cult în care au avut loc servicii religioase într-un cadru inedit. Societatea Naţională a Sării a dezvoltat turismul în cinci din cele şapte saline din România, fiind de altfel şi singurul producător de sare intern. Salina Cacica Este situată în localitatea cu aceeaşi denumire, este amplasată în partea de N a ţării, la 42 kilometri vest de oraşul Suceava şi 17 kilometri nord de Gura Humorului. Aerul puternic ozonat, puritatea şi frumuseţea naturii fac o destinaţie de vis din acest loc în orice anotimp fie pentru odihnă sau agrement, fie pentru tratamentul bolilor respiratorii. Intrarea în „ocnă“ se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn. Munca cu dalta şi barosul a ocnaşilor de altădată a lăsat adevărate lucrări de artă, care poartă pecetea talentului - scări de acces tăiate în masivul de sare, tavane boltite sau galerii imense. Dar adevărata măsură a măiestriei celor care au săpat sarea cu ciocanul o dau mica biserică dăltuită în sare la o adâncime de 27 de metri şi sala de dans aflată la 37 de metri adâncime. Această capelă catolică dăltuită în sare poartă hramul Sfintei Maria şi îi adună de două veacuri pe toţi localnicii la serviciul divin de Sf. Varvara, protectoarea minerilor. Dintre lucrările miniere executate în capelă se pot vedea şi astăzi altarul, amvonul, chilia preoţilor şi rambelul din sare cioplită în care este zidită icoana Sfintei Varvara. Mai jos, în interiorul minei, prin galeriile săpate manual în masivul de sare, se ajunge la adâncimea de 44 metri în Grota Piticilor şi în Sala de Bal, lucrate numai cu ranga şi barosul. Înainte de a intra în spaţioasa sală de bal, înconjurată de un balcon, la o adâncime de 38 metri, te întâmpină un lac adânc de peste 2 metri - Lacul Sărat. Acesta este unic în ţară, iar peste tot becuri electrice luminează milenarele straturi de sare. Ieşind la lumina soarelui, multe alte obiective aşteaptă să fie vizitate, printre care demne de amintit sunt Mănăstirile: Putna - 37 km, Suceviţa - 24 km, Moldoviţa - 32 km , Voroneţ - 25 km. Salina Slănic Situată într-un peisaj de o deosebită frumuseţe, conferită de zona de dealuri acoperite de păduri foioase, accesul în localitate fiind asigurat atât pe calea ferată Bucureşti - Ploieşti - Slănic, cât şi pe drumul naţional DN1 Bucureşti - Ploieşti. Salina se numără printre cele tinere, deorece nu are nici trei sute de ani. Actul de naştere al acestei saline poartă data de 20 aprilie 1685. Salina Slănic este cea mai cunoscută dintre salinele noastre peste hotare; încă de la începutul acestui secol, sarea de la Slănic a fost admirată în multe expoziţii internaţionale. Prin puţul de extracţie al minei Unirea, amenajat corespunzător pentru transportul de persoane, se poate coborî până la 210 m adâncime. Ca urmare a volumului mare de sare excavată, 2,9 mil. m3, s-au creat cavităţi cu volume gigantice, cele 14 camere cu profil trapezoidal având aproximativ 80.000 de metri pătraţi. Aceste „palate de sare“ au fost amenajate corespunzator, atât pentru agrement, cât şi pentru tratament. Bustul sculptat în sare a lui Burebista parcă ne transmite mesajul de a avea grijă de aceste meleaguri româneşti, iar în sala special amenajată denumită „Sala Genezei“ se pot admira sculpturile tot în sare reprezentându-i pe cei doi mari conducatori, Decebal şi Traian, care stau faţă în faţă înconjuraţi de elemente specifice popoarelor dac şi roman, înfruntându-se parcă şi astăzi. Şi parcă pentru a demonstra continuitatea de la suprafaţă a poporului român, aici, în subteran, trecând în altă cameră, ne întâmpină într-un bazorelief „vijelios“ marele domnitor Mihai Viteazul, iar mai departe bustul sculptat în sare al marelui poet Mihai Eminescu. Calmul lui perfect pare să confirme victoria deplină a celor care au reuşit să transmită din generaţie în generaţie, neatinse, aceste pământuri strămoşeşti. Alături sunt amenajate terenurile de sport, volei, handbal, tenis şi minifotbal, piste de alergare, unde echipe sau sportivi de performanţă efectuează antrenamente, precum şi sanatoriul pentru maladii respiratorii. Aici, în subteran, în sala de tratament dotată corespunzător, bolnavilor de astm li se asigură în permanenţă asistenţă medicală de specialitate. Amplasată pe verticală, separată printr-un planşeu de 40 m de mina Unirea, Mina Mihai, cu un climat deosebit în care viteza de circulaţie a aerului este aproape de „0“ a devenit cadrul ideal pentru organizarea de concursuri naţionale şi internaţionale de aeromodelism, ocazie cu care este permis şi accesul turiştilor. Este de menţionat că Mina Mihai a fost prima mină electrificată din ţară În oraşul Slănic, în incinta complexului de agrement Baia Baciului, un fascinant obiectiv turistic îl constituie Muntele de sare, monument al naturii, un masiv de sare dezgolit, în interiorul căruia se află o veche ocnă prăbuşită, umplută cu apă, căreia localnicii îi spun Grota Miresei. Alte obiective demne de admirat sunt lacurile cu apă sărată, rezultate ca urmare a prăbuşirii unor exploatări - Băile Verzi şi Baia Roşie. În apropierea oraşului se poate vizita Mănăstirea Crasna, precum şi casa memorială a marelui om politic român Nicolae Iorga. La poalele Munţilor Ciucaş, într-un peisaj natural deosebit atât vara, cât şi iarna, staţiunea Cheia îşi aşteaptă turiştii. Formele de turism ce pot fi practicate în staţiune sunt numeroase: drumeţie montană, sporturi de iarnă, turism pentru tineret (tabără la cabana Muntele Roşu), turism cultural-religios (Mănăstirea Suzana), turism de sfârşit de săptămână sau de tranzit datorită situării pe DN1A, de tratament pentru diverse afecţiuni (surmenaj, astenii, insomnii, astm bronşic, hipertiroidism etc.). Reţeaua unităţilor de cazare este diversificată, de la hoteluri, moteluri şi vile la pensiuni şi mănăstire, existând, de asemenea, numeroase restaurante şi baruri. Salina Ocna Dej Situată pe teritoriul localităţii cu acelaşi nume, în extremitatea nordică a Câmpiei Transilvaniei, într-o regiune cu aspect colinar, îşi are istoricul ei. Zăcământul de sare a fost cunoscut încă de pe timpul romanilor şi exploatat la suprafaţă, pentru că masivul nu era acoperit în unele părţi decât cu un strat de pământ de doi - trei metri grosime. Documente datând din anii 1061-1063 vorbesc despre exploatările de sare de la Ocna Dej, precum şi despre aşezările omeneşti care s-au întemeiat şi dezvoltat pe lângă minele de sare. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, salina s-a aflat continuu în exploatare. Aici, ca şi în alte părţi, noul a înlocuit vechiul, ajungându-se astăzi ca în camerele de exploatare munca să se desfăşoare la cote moderne. Şi pentru că, indiferent de scurgerea timpului şi a greutăţilor întâmpinate, în conştiinţa oamenilor au rămas prezente cele trei percepte ale creştinismului: credinţa, speranţa, dragostea şi faptul că viaţa lui depinde de voinţa Celui de Sus, care conduce Universul. Şi aici, în lumea mirifică, dar şi periculoasă din subteran, elementele definitorii ale Sfântei Treimi se regăsesc în sare: MATERIA = sarea; FORMA = formele infinite ale formaţiunilor cristalizate de sare; ENERGIA = energia de cristalizare, iar acolo unde omul a vrut să consfinţească această iubire, a făcut-o, construindu-şi lăcaşe de cult. Biserica este iluminată electric şi amenajată cu bănci pentru cei care participă la slujbele religioase ţinute la fiecare sărbătoare. Cu credinţa nestrămutată în Cel de Sus, fiecare miner se reculege aici, în faţa altarului, rugându-se să ajungă nevătămaţi şi sănătoşi la lumina soarelui, iar la slujbele oficiate în subteran participă laolaltă toţi locuitorii aşezării. Salina Praid Se află în bazinul Praid, situat pe partea estică a bazinului Transilvaniei, „o solniţă uriaşă“ la baza munţilor Gurghiu, de formă triunghiulară, al cărui vârf sudic este orientat către satul Corund pe structura saliferă Corund - Praid - Sovata. Localitatea Praid se află în judeţul Harghita, la confluenţa pârâului Corund cu Târnava Mică, şi se găseşte la 6 Km sud de staţiunea balneo climaterică Sovata, 35 Km nord de oraşul Odorheiul Secuiesc şi 44 Km nord-est de oraşul Gheorgheni. Principala atracţie a zonei este salina a cărei istorie de început datează de pe vremea romanilor. În anii ’60, în subteran, în mina Doja s-a organizat o bază de tratament pentru bolnavii de astm bronhic, pentru ca în anul 1980 să se amenajeze un complex modern de sănătate şi recreere, care valorifică potenţialul microclimatului specific prin prezenţa aerosolilor salini într-un cadru arhitectonic inedit, la orizontul „50“, la o adâncime de 120 m de la suprafaţă. Pe o distanţă de 1250 m de la intrare până la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei, prin galeria de coastă. În timpul sezonului de vară, numărul persoanelor care vizitează mina şi a bolnavilor care se tratează aici ajunge la cifra de 2500 - 3000/zi. Sălile din subteran sunt dotate cu sistem de iluminat, terenuri de joacă pentru copii, mese de biliard, miniterenuri de jocuri sportive, o bibliotecă, bănci pentru odihnă, un bufet şi chiar o capelă ecumenică, toate acestea având menirea de a oferi o recreare cât mai confortabilă pentru bolnavii care, conform tratamentului, trebuie să petreacă aici patru ore zilnic. Tratamentul de speleoterapie şi climatoterapie este foarte util în cazul bolilor căilor respiratorii (boli astmatice, bronşitice şi alergice). Acest tratament natural este certificat atât medical, cât şi de cei 40 de ani de utilizare. Pe timpul petrecut în subteran se recomandă şi gimnastică sub îndrumarea unui cadru specializat, plimbări şi dozarea efortului fizic. Domeniul de vârstă la care oamenii se pot trata este între 2 - 60 ani, la baza de tratament existând permanent personal medical de supraveghere. Băile sărate acţionează asupra întregului organism, având următoarele efecte: relaxant fizic şi psihic, calmant, vasodilatator, sterilizator de piele şi mucoase, cicatrizant, antiinflamator. Durata băii este de 10 minute pe zi, până la 30 minute, în funcţie de capacitatea individuală. Temperatura apei sărate este de 36 grade C la început, care se poate ridica la intervale de două-trei zile până la 37-38 grade C. Un tratament la vană constă 10-14 băi calde fără întrerupere. Ca o raritate, trebuie amintită capela ecumenică „construită“ în subteran, de 500 locuri, unde se oficiază serviciul religios. Această capelă, unicat în Europa, realizată într-una din camerele bazei de tratament, dă o nouă dimensiune a modului de folosire a acestor cavităţi de către om şi pentru om. Capela a fost sfinţită în cursul anului 1993 de către preoţi a trei culte - ortodox, romano-catolic şi reformat, ceea ce demonstrează cât se poate de elocvent existenţa unei căi sigure de conciliere etnică şi confesională. Cele 3 culte care beneficiază de această capelă au un program riguros de oficiere a slujbelor. Capela poartă hramul Sfântului Ioan de Nepomuk, a cărui statuie sculptată în sare a fost amplasată în interiorul capelei. Tot în sare este sculptat şi altarul, având baza triunghiulară, care simbolizeză Sfânta Treime. Amvonul simbolizează unirea creştinilor după Noul Testament. În capelă sunt două statui din secolul al XVIII-lea, Sfânta Fecioară cu Pruncul şi Sfântul Anton, iar cele şase vitralii luminate dau un efect în biserică de parcă ar fi la suprafaţă. La nici 10 km de Praid se află staţiunea termală Sovata. Situată la 490 m altitudine în Podişul Transilvaniei, staţiunea beneficiază de cadrul magnific al dealurilor împădurite şi al celor cinci lacuri carora le datorează existenţa. Lacurile sunt cu apă sărată, iar două dintre ele -Ursu şi Negru - conţin în plus şi nămol sapropelic cu virtuţi terapeutice. Sovata dispune de o bogată bază materială compusă din hoteluri, vile-case de odihnă, camping, restaurante, baruri, discoteci şi baze de tratament. De aici se poate pleca spre Cheile Bicazului, spre uimitoarea cetate a Sighişoarei şi spre bisericile fortificate tipic transilvănene. Tot aici, ca şi pe Vârful Bucin, la aproximativ 20 km de Praid, este valorificată zona montană prin promovarea drumeţiei montane, îndeosebi pentru turiştii tineri, precum şi a turismului pentru practicarea sporturilor de iarnă, pe pârtiile de schi existente. Pe aceste meleaguri, românii, ungurii, secuii, nemţii şi alte naţionalităţi păstrează neatinse tradiţiile folclorice, precum şi portul popular. Specificul zonei este marcat şi de meşteşugurile tradiţionale: olărit (ceramică de Corund), artizanat (împletituri din răchită) şi cusături populare, elementele de etnografie şi folclor fiind privite ca obiective turistice deosebite. Amplasarea Praidului într-o regiune dintre cele mai atractive pentru turiştii din ţară şi străinătate, precum şi bogăţia factorilor terapeutici de care se bucură zona sunt considerente ce au dus la dezvoltarea turismului balnear. O dezvoltare, de asemenea, recentă este cea a turismului rural, care tinde să atragă tot mai mulţi turişti, datorită alternativei pe care o oferă clasicelor variante de petrecere a vacanţelor. Ieşind din mină şi mergând în amonte pe valea Corundului, intrând în canionul de sare, minunată atracţie turistică, o imagine unică o oferă muntele de sare care în razele soarelui pare a fi acoperit de zăpadă chiar şi vara. Salina Târgu Ocna „Nu departe de Târgul Trotuşului sunt saline foarte avute pe care locuitorii le numesc ocne...“ spune Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei“. Bătrână de aproape două milenii, situată în inima Moldovei, pe pitoreasca vale a Trotuşului, istoria Salinei Târgu Ocna se împleteşte cu istoricul metodelor de exploatare a sării din masivele de sare. Partea de sud a Bucovinei, toată Moldova şi Basarabia au fost aprovizionate cu sare de către inepuizabilele saline de la Târgu Ocna, ceea ce l-a făcut pe maiestatea sa împăratul Iosif II, cu puţin timp după intrarea trupelor austriece în Bucovina, să dea dispoziţie să nu se mai aducă sare din Moldova, ci să se prospecteze extragerea sării pe plan local. Imensitatea golurilor, adevărate catedrale săpate în sare, labirintul galeriilor de mii de metri, biserica Sfânta Varvara, sanatoriul îţi creează impresia unui oraş scufundat în adâncuri şi redescoperit pentru a fi din nou dăruit

Comentarii