Treceți la conținutul principal

Fernando Maggelan


            Fernando Maggelan (1480-1521) un mic nobil portughez, a parasit Portugalia suparat pe faptul ca regale Miguel I i-a respins un proiect de expeditie spre vest, catre Insulele Moluce. Ajuns in Spania, la Sevilla, reuseste ca, impreuna cu astronomul portughez  Ruy Falerio, sa convinga Consiliul pentru Judii, ca Insulele Moluce trebuie sa apartina Spaniei si nu Portugaliei.
            Pentru a nu trezi banuielile portughezilor, Fernando Magellan si Ruy Falerio propuneau ca expeditia sa se desfasoare spre vest, convingand Consiliul pentru Judii ca intre Oceanul Atlantic si “Marea de Sud” trebuie sa existe o stramtoare.
            Atrasi de bogatiile din Insulele Mirodeniilor, asa cum erau cunoscute Insulele Moluce, consilierii regelui Spaniei, Carol I,viitorul, din anul 1519, imparat Carol Quintul, l-au convins pe acesta sa aprobe organizarea unei expeditii, al carei commandant sa fie Fernando Magellan, deoarece Ruy Falerio, imbolnavindu-se, a renuntat  la calatorie.
            Carol Quintul echipeaza 5 corabii, nava amiral, sub directa comanda a lui Fernando Magellan fiind Trinidad. Celelalte 4 corabii au, toate, capitani spanioli: San Antonio-comandant Juan Cartagena; Conception-comandant  Luis de Mendoza si Santiago-comandant Juan Serrano.
            Printre cei peste 260 marinari se aflau si istoricul Italian Antonio Pigafetta  si Francesco Alba, cel care completa jurnalele de bord ale vaselor, ale caror insemnari si comentarii au ilustrat desfasurarea expeditiei.
            La 20 Septembrie 1519 expeditia paraseste Spania indreptandu-se spre vest, catre Insulele Canare si, mai departe, spre tarmurile estice ale Americii de Sud.
            Cu toate ca Fernando Magellan a stabilit niste reguli precise in timpul navigarii pe ocean, datorita carora corabiile nu se puteau rataci una de cealalta, ceilalti comendanti, invidiosi pe Magellan, le comentau. Astfel, capitanul vasului San Antonio, Juan Cartagena, i-a cerut lui Fernando Magellan sa se sfatuiasca cu ceilalti capitani in privinta itinerariului, la care Mafellan i-a raspuns:”Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu iar noaptea felinarul de la pupa corabiei mele.”
            In ianuarie 1520 Fernando Magellan ajunge la tarmul Americii de Sud, in dreptul estuarului fluviului La Plata. Apoi se indreapta spre sud intentionand sa ierneze, in aprilie, in golful San Julian. In timpul iernarii, comandantii spanioli de pe celelalte vase se rascoala dar Fernando Magellan ii invinge si aplica pedepse severe. Gaspar de Quesada a fost decapitat, Luis de Mendoza, care murise in timpul luptelor, a fost ciopartit, iar Juan de Cartagena impreuna cu un preot au fost debarcati si parasiti pe tarmul pustiu. Ceilalti rebeli au fost iertati.
            Datorita faptului ca golful unde ancorasera corabiile lui Fernando Magellan era vizitat de localnici, care, toti aveau o statura inalta, au fost numiti patagenezi iar tara lor, Patagenia.(In spaniola, patagan inseamna picior mare)
            La 18 octombrie 1520, expeditia pleaca spre sud cu numai 4 vase, corabia Santiago spargandu-se de stanci in timpul unei misiuni de recunoastere. Dupa 3 zile, pe 21 octombrie, Fernando Magellan descopera stramtoarea ce-i poarta numele.
            Dupa 38 de zile de navigat in conditii foarte grele, vanturi puternice, tarmuri marginite de munti inalti etc. Fernando Magellan ajunge la Oceanul Pacific, atinand  Capul Dorit(Capul Pilar).
            In timpul traversarii stramtorii, coraia San Antonio s-a ratacit. Rofitand de aceasta imprejurare, marinarii se rascoala si se intorc cu corabia in Spania, acuzandu-l pe Fernando Magellan de tradare. Fiind crezuti, familiei lui Fernando Magellan I se confisca bunurile din care cauza sotia si copii lui mor in mizerie.
            Dupa aproape 4 luni de calatorie pe Marea Linistita(Oceanul Pacific), in care timp datorita foamei, setei si bolilor(in special scarbutul) au murit numerosi oameni din echipaj; la 6 martie 1521 Fernando Magellan descopera 3 insule locuite in Arhipelagul Marianelor, pe carem dupa cum scrie Pigafetta, le numeste Insulele Hotilor, datorita apucaturilor locuitorilor lor.
            La 16 martie 1521 Fernano Magellan descopera insulele din Arhipelagul Filipinelor.
            Pe 27 aprilie 1521, amestecandu-se intr-o lupta intre bastinasi, Fernando Magellan este ucis. “Lumina noastra, bucuria noastra, adevaratul nostru conducator a pierit!”-scria, in jurnalul sau, Antonio Pigafetta.
            Dupa parasirea Insulelor Filipine, marinarii si-au ales conducatatorul, care a hotarat ca vasul Conception care era foarte avariat sa fie ars iar corabiile cictoriei(prin vest) si Trinidad (prin est) sa se intoarca in Spania. Timp de 6 luni Trinidad a incercat sa traverseze Oceanul Pacific. Nereusind, s-a intors in Insulele Moluce. Echipajul a fost arestat de portughezi numai 4 dintre ei reusint sa se intoarca in Spania. In schimb, Victoria, la 6 septembrie 1522 a ajuns la gura fluviului Guadalpivir, demonstrand sfericitatea Pamantului, faptul ca oceanele sunt legate intre ele si ca apa marilor si oceanelor ocupa 2/3 din suprafata Terrei.
            De mentionat ca, dupa scrierile istorice chinezesti, rezulta ca o flota a imparatului chinez Cheng Tsu, condusa de Cheng Ho, a straatut, in anul 1421, stramtoarea Magellan.



Comentarii